Comuna Nereju, Vrancea
| Nereju | |
| — comună — | |
 Biserica ortodoxă | |
  Nereju Nereju (România) | |
| Coordonate: 45°42′59″N 26°43′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.71639°N 26.71667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 176944 |
| Reședință | Nereju |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Nereju[*] | Toader Gemănaș[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 183 km² |
| Altitudine | 589 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.240 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 627225 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Nereju este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Brădăcești, Chiricani, Nereju (reședința), Nereju Mic și Sahastru.
Nereju, Nereju Mic și Brădăcești se află de-a lungul râului Zăbala, în timp ce Chiricani și Sahastru sunt situate pe dealurile și văile din jur.
Așezare
Comuna se află în zona montană din vestul județului, la limita cu județele Buzău și Covasna, pe valea râului Zăbala. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205D, care o leagă spre nord de Spulber, Paltin, Năruja și Valea Sării (unde se termină în DN2D), precum și de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre est de Andreiașu de Jos, Mera, Broșteni, Odobești și Focșani (unde se termină în același DN2D).
Demografie
Componența etnică a comunei Nereju
Români (96,7%)
Alte etnii (3,3%)
Componența confesională a comunei Nereju
Ortodocși (96,25%)
Alte religii (0,33%)
Necunoscută (3,42%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nereju se ridică la 4.240 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.187 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,25%), iar pentru 3,42% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
Comuna Nereju este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Toader Gemănaș[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||||
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al județului Putna și avea în compunere satele Nereju Mare și Nereju Mic, cu 1498 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 34 de elevi.[6] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași structură și în aceeași plasă, cu 1670 de locuitori.[7]
În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Năruja din regiunea Putna și doi ani mai târziu în cea a raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968 a fost transferată la județul Vrancea în structura actuală, tot atunci satul Nereju Mare primind denumirea de Nereju.[8][9]
Monumente istorice
Singurul obiectiv din comuna Nereju inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în incinta bisericii. Acesta este clasificat ca monument memorial sau funerar și a fost construit în 1940.
Turism
Principalele obiective turistice sunt:
- Lacul Negru - un lac natural, cu o suprafata de 1 hectar, adancime 10m, si situat la o altitudine de 1.350 m (4.430 ft)
- Zona montană Dealul Negru și Lapoș, la o altitudine de 1.400 m (4.600 ft)
- Căldările Zăbalei - o zonă protejată, de-a lungul cursului râului Zăbala
Chipărușul este un grup artistic local care prezintă ritualuri precreștine care implică măști și alte elemente folclorice.
Drumul DJ205D a fost îmbunătățit în 2016; reședința de județ Focșani se află la câțiva 75 km (47 mi) de-a lungul acestui traseu.
Economie
Principalele activități economice sunt industria lemnului (dealurile din jur sunt bogate în păduri de conifere), agricultura ecologică montană, turismul montan, artele și tradițiile populare.
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Nerejul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 496.
- ^ „Comuna Nereju în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
- Căldările Zăbalei (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România)
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nereju
- Ghidul Primăriilor, Primăria Nereju
| |||||||||||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
