Cobor, Brașov

Cobor
Kóbor
—  sat  —

Cobor se află în România
Cobor
Cobor
Cobor (România)
Localizarea satului pe harta României
Cobor se află în Județul Brașov
Cobor
Cobor
Cobor (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°56′47″N 25°3′9″E ({{PAGENAME}}) / 45.94639°N 25.05250°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăTicușu

SIRUTA42094

Altitudine[2]500 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total216 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507231
Prefix telefonic+40 x68 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cobor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Cobor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Cobor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cobor, Brașov

Cobor mai demult Covor (în dialectul săsesc Kîwern, Kuivern, Kuevern, în germană Kiwern, Küwern, Buchorn, în maghiară Kóbor) este un sat în comuna Ticuș din județul Brașov, Transilvania, România. Aparține de comuna Ticușu.

În localitate funcționează Ferma de biodiversitate Cobor, un proiect care contribuie la conservarea biodiversității în pajiștile tradiționale din Transilvania utilizând rase autohtone precum sura de stepă.[3]

Aspecte istorice

Localitatea este menționată pentru prima dată în anul 1206, într-un document al regelui Andrei al II-lea, sub numele de villa Cowrnh, fiind cea mai veche atestare documentară din județul Brașov.[4]

Datorită epidemiilor și atacurilor, la 1488 în localitate se găseau doar 7 familii.[5] După repopularea satului cu familii de secui, până în anul 1640, populația ajunge să numere 70 de familii fiind la acea dată și singura localitate cu populație reformată din Scaunul Rupea.[6] În secolul al XVII-lea se formează și o comunitate de români care în 1733, număra 23 de familii, iar în anul 1761, 21 de familii, toți ortodocși.[7][8][9] Populația românească cunoaște o scădere spre sfârșitul secolul al XVIII-lea, ajungând să numere în anul 1805, 37 de suflete, adică aproximativ 7 familii.[10] Cauza acestei scăderi poate fi pusă în parte mișcările de populație care au loc în sudul Transilvaniei, în contextul formării Regimentului I de Graniță. În 1850, populația Coborului ajunge la 1047 de locuitori, dintre care unguri 934, români 56 și romi 56.[11] Situația demografică rămâne relativ constantă, observându-se o mică scădere a populției, în anul 1900 când au fost înregistrați 891 de locuitori dintre care 104 erau români.[12]

Din cel mai vechi recensământ scăunal, în 1640 familile care locuiau în Cobor purtau următoarele nume: Almás, Bartho, Czika, Czommor, Demeter, Dul Peter, Fekés, Iosa, Illyés, Jacob, Kolczár, Kossa, Kovats, Máthe, Marton, Marrosi, Nagy, Paal, Pap, Szas, Siya, Szabo, Toth, Tyukosi, Varga.[13] Analiza antroponimică a acestor nume, relevă o comunitate cultural secuiască, care prin caracterul demografic dominant a asimilat în rândurile sale familii de altă origine. Spre exemplu, nume precum Szas (care se traduce ca sas) sau Tyukosi (adica din Ticuș - localitate săsească aflată în imediata vecinătate) sugerează un proces de aculturație la nivel local care s-a desfășurat cel mai probabil în secolul al XVI-lea.

În contextul repopulării satului cu populație secuiască în secolul al XVI-lea, în localitate se crează o parohie reformată. Aceasta a fost păstorită între secolele al XVI-lea și al XIX-lea de cel puțin treisprezece preoți: Petrus Aegidius, Matthaus Végh von Halmágy, Martinus Végh von Kobor (1603), Martinus Végh pastor Koboriensis (1641), Paulus Végh Halmaginus (1663), Martinus V. Krizbai (1684-1714, d. 1714), Stephanus Desö Krizbai (1714), Stephanus Komáromi (1743), Paulus K. Komáromi, Samuel Bodosi von Köpetz (d. 1801), Johannes D. Krizbai, Samuel Veres (1819-1855, d. 1855) și Samuel Nemes (1855).[14]

Personalități locale

  • Krizvai (Desö) Mihály, (c.1690, Cobor - după 1730 în Alba-Iulia), teolog reformat, student al Universității din Frankfurt (1721-22) și al Universității din Utrecht (1723), autor al unor lucrări precum Exercitio theologica de natura decalogi (Frankfurt an der Oder, 1721); Disputatio philologico theologica secunda (Frankfurt an der Oder, 1721).[15]
  • Demeter de Kobor (sec. al XVII-lea), familie din localitate, înnobilată de către principele Principele Mihai I Apafi la 1679.

Turism

  • Gospodaria Cobor - Șura-n Bucate, unitate de cazare și punct gastronomic.[16]
  • Ferma de biodiversitate Cobor, unitate de cazare cu 23 de locuri și restaurant.[17]

Monumente locale

Galerie imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Cobor
    1826 - Danga pentru vitele din Cobor
  • Descoperire arheologică din sat
    Descoperire arheologică din sat
  • Incinta fortificată
    Incinta fortificată
  • Biserica de lemn „Sfânta Treime”
    Biserica de lemn „Sfânta Treime”
  • Școala
    Școala
  • Biserica reformată fortificată: latura de vest
    Biserica reformată fortificată: latura de vest
  • Interiorul bisericii reformate fortificate
    Interiorul bisericii reformate fortificate
  • Biserica reformată fortificată: orga bisericii
    Biserica reformată fortificată: orga bisericii
  • Biserica reformată fortificată: coronamentul amvonului
    Biserica reformată fortificată: coronamentul amvonului

Legături externe

  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ „Biodiversity Farm Cobor”. 
  4. ^ Franz Zimmermann and Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen. Volumul 1 : 1191 bis 1342 : Nummer 1 bis 582 (Hermannstadt : In Kommission bei Franz Michaelis (Druck von W. Krafft), 1892).
  5. ^ Arhivele Naționale Serviciul Județean Cluj, Fond Primăria orașului Bistrița.
  6. ^ Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, B.4 (1851).
  7. ^ Nicolae Togan, Românii din Transilvania la 1733. Conscripția Episcopului Ioan In. Klein de Sadu (Sibiu, 1898).
  8. ^ Augustin Bunea, Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Ediția a II-a, (Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2012).
  9. ^ Alexandru Lapedatu și Ioan Lupaș, Anuarul Institutului de Istorie Națională, III, 1914-1925.
  10. ^ Transilvania, 3, Maiu-Iunie, 1911.
  11. ^ Recensământul din 1850 (Cluj-Napoca: Editura Staff, 1996).
  12. ^ Silvestru Moldovan și Nicolae Iorga, Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Transilvania, Banat, Crișana și Maramurăș (Sibiiu: Editura "Asociațiunii", 1919).
  13. ^ Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale, Fond Primăria Sighișoara, Registre.
  14. ^ Pál Binder, Az erdélyi magyar evangélikus egyházközségek és iskolák története és névtára (1542-1860).
  15. ^ Pál Binder, Az erdélyi magyar evangélikus egyházközségek és iskolák története és névtára (1542-1860).
  16. ^ „Gospodaria Cobor”. 
  17. ^ „Biodiversity Farm Cobor”. 
v  d  m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • BeiaBod • Brașov • BuneștiCincșorCincuCațaCodleaCristianCrițDaciaDrăușeniFăgărașFeldioaraFeldioara (cetate)Felmer • Fișer • GhimbavHălchiuHălmeagHărmanHomorodLovnicMăierușMercheașaMeșendorfPrejmerRâșnovRoadeșRodbavRotbavRupeaRupea (cetate)SânpetruSeliștatȘercaiaȘoarșTicușu VechiToarclaUngraViscriVulcan
 
OrăștieRomos
 
ApoldArchitaBăgaciuBatoșCloașterfCrișCundDaneșDaia-MureșDedradDomaldFilitelnicHetiurIdeciu de JosIdeciu de SusIdiciuLogigMăgherușOrmenișPeteleaReghinSântioanaȘaeșSaschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • SenereușSighișoara ISighișoara IISighișoara IIIStejăreniiȚigmandru UilaViișoaraVulcanZagăr
 
AgârbiciuAgnitaAlma ViiAlțâna • Apoldu de Sus • ApoșAțelAvrigAxente SeverBaznaBiertanBoartaBoianBrădeniBrateiuBraduBruiuBuiaBuzdCârțaChirpărCisnădieCisnădioara (Sf. Mihail)Copșa MareCristianCurciuDaia-SibiuDârlosDealu FrumosDobârcaDupușFloreștiGherdealGiacășGusu • Gușterița • HambaHașagHoghilagHosmanIacobeniIghișu NouLasleaMălâncravMarpodMediașMerghindealMetișMicăsasaMiercurea Sibiului • Mighindoala • MoardășMoșnaMovileNemșaNetușNocrichNoiștatNouNou SăsescPăucaPelișorProdProștea Mare (Târnava) • Răvășel • RetișRichișRoandolaRoșiaRujaRuscioriRușiSăcădateȘaroș pe TârnaveȘeica MareȘeica MicăȘelimbărSlimnicSlimnic (cetate)Șmig • Șoala • ȘomartinStejărișuȘura MareȘura MicăTălmaciuTurnișorȚapuValchidValea ViilorVărdVelț • Veseud (Chirpăr) • VurpărZlagna
v  d  m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • DiosigFughiuHodoș • Marghita I • Marghita II • MișcaOradea IOradea IIParhidaPalotaPoșoloacaRemetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • ȘiștereaTămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
AghireșuAitonAlunișAlunișuBădeniBădeștiBăgaraBicălatuBonțidaBoteniCămărașuCăpușu MareCăpușu MicCătinaCâmpia TurziiChesăuChidea IChidea IIChidea IIIChinteniCiumăfaiaCluj ICluj IICorneștiCubleșu SomeșanCuzdrioaraDârjaDej IDej IIDăbâcaDiviciorii MariDorolțuDumbravaFeldioaraFizeșu GherliiGheorghieniGherlaGhiroltGiulaHuedinInucuIzvoru CrișuluiLeghiaLegiiLuna de JosLuna de SusLuncaniMănăstireniMeraMihai Viteazu IMihai Viteazu IIMintiu GherliiMoldoveneștiNăsalNimaNireșOcna DejuluiOrmanPanticeuPălatcaPlăieștiRăscruciSănduleștiSâncraiuSic ISic IIStejerișStoianaSuceaguTiocu de JosTiocu de SusTurda ITurda IITurda IIITureniUngurașVaida-CămărașVăleniViișoaraVișteaVlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • AlbișAraciArcușBaraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari IIBelaniBelin IBelin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • CernatChichișChilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de SusEstelnicGhelințaGhidfalăuHăghigHătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • LungaMărcușaMărtineniOjdulaOzunPădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • ReciSaciova • Sâncraiu • SântionluncaSânzieniSfântu GheorgheTârgu Secuiesc ITârgu Secuiesc IITuria • Valea Crișului • ZăbalaZălanZoltan
 
ArmășeniAtiaAtidAvrămeștiBisericaniBodogaiaBrădeștiCârța • Ciucsângeorgiu • CorundCozmeniCrăciunelCrișeniCristuru SecuiescCușmedDaiaDârjiuDealuDelnițaDitrău IDitrău IIEliseniFeliceniFiliașFirtănușForțeniGheorgheniInlăceniJoseniLeliceniLăzarea ILăzarea IILupeniLutițaMătișeniMedișoru MareMihăileni IMihăileni IIMisenteaMugeniMujnaOcna de JosOcna de SusOdorheiu Secuiesc IOdorheiu Secuiesc IIOdorheiu Secuiesc IIIOdorheiu Secuiesc IVPăltinișPlăieșii de JosPolonițaPorumbenii MariPorumbenii MiciPraidRacuRugăneștiSatu MicSatu NouSândominicSânmartin ISânmartin IISântimbruSecuieniȘimoneștiȘumuleu CiucTărceștiTăureniTârnovițaTeleacTurdeniUlieșValea StrâmbăVăleniZetea
 
 
 
AbudAcățariAdămușAgrișteuAlbeștiApalinaBahneaBandBâraBerghiaBordoșiuBrâncoveneștiBreazaBudiu MicCălimăneștiCălugăreniCălușeriCânduCeuașu de CâmpieChendu MicChinariChibedCintaCipăuCorneștiCotușCrăieștiCuciCuieșdCulpiuDămieniDeajDeleniDumbrăvioaraDumitreniErceaEremieniEremituFântâneleFilpișu MareFilpișu MicGălățeniGheorghe DojaGhindariGhineștiGlăjărieGogan-VaroleaGoreniGorneștiHărănglabHărțăuHodoșaIernutIslaLeordeniMaiadMădărașMăgheraniMătriciMitreștiMoșuniMureniNicoleștiPapiu IlarianPănetPăcureniPăsăreni IPăsăreni IIPădureniPerișPetrilaca de MureșRigmaniRoteniRouaSărățeniSâncraiu de Mureș ISâncraiu de Mureș IISângeorgiu de PădureSânpaulSânsimionSântana de MureșSântana NirajuluiSânvăsiiSeucaSolocmaSovataStejerișSuplacSuseni • Târgu Mureș • TârnăveniTorbaTrei Sate I • Trei Sate II • VăleniiVălenii de MureșVețcaVânătoriVoivodeni
 
 
 
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Rupea”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Cața • Cobor • Dacia/ȘtenaDrăușeniFelmerFișerHălmeagHomorodJibertJimborLovnicMercheașaRupea/CohalmȘonaTicușu NouTicușu VechiUngraViscri

Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.
 Acest articol despre un subiect din Județul Brașov este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!