Andrei Severnîi
| Andrei Severny | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Tula, Imperiul Rus[2] |
| Decedat | (73 de ani) Simferopol, RSS Ucraineană, URSS |
| Înmormântat | cimitirul Kunțevo[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | astrofizician[*] |
| Activitate | |
| Alma mater | Facultatea de Mecanică și Matematică a Universității de Stat din Moscova[*] |
| Organizație | Universitatea de Stat din Moscova Observatorul Astrofizic din Crimeea[*] |
| Partid politic | Partidul Comunist al Uniunii Sovietice |
| Premii | Premiul Stalin Premiul de stat al URSS Ordinul Lenin () Erou al Muncii Socialiste Ordinul Revoluția din Octombrie[*] () Ordinul Steagul Roșu al Muncii () Ordinul Insigna de Onoare Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*] Ordinul Lenin () Ordinul Steagul Roșu al Muncii () Ordinul Revoluția din Octombrie[*] Ordinul Chiril și Metodiu[*] |
Modifică date / text  | |
Andrei Severnîi, uneori:Andrei B. Severny (rusă Северный, Андрей Борисович) (n. 1913 – d. 1987) a fost un astronom sovietic, cunoscut în special pentru munca sa privind erupțiile solare și observațiile astronomice asupra sateliților artificiali.
Biografie
În 1935 a absolvit Facultatea de Mecanică și Matematică, Universitatea de Stat din Moscova. În perioada 1935-1939 a urmat aspirantura și din 1939 până în 1943 doctorantura în cadrul Academiei de Științe a URSS.
După al Doilea Război Mondial, a fost repartizat la Observatorul din Crimeea, care avea inițial sediul la Sîmeiiz, în Crimeea, pe litoralul Mării Negre, și a fost apoi implicat în procesul de construire a unui nou observator la Naucine, în Munții Crimeii.
El a fost director la Observatorul de Astrofizică din Crimeea în perioada 1952 - 1987 și vicepreședinte al Uniunii Astronomice Internaționale între 1964 - 1970.
Munca științifică
O mare parte din munca lui s-a concentrat pe erupțiile solare, izbucnirile bruște de energie în zonele mici de pe suprafața soarelui, pe care el a încercat să le lege de existența unor câmpuri magnetice solare.
În 1951 publică lucrarea „Точная теория волн установившегося вида на поверхности тяжёлой жидкости” („O teorie exacta a formei undelor de echilibru pe suprafața unui lichid greu”). În 1976 descoperă oscilația Soarelui cu o perioadă de 2 ore și 40 de minute.
Premii
El a primit Premiul Stalin în 1952 pentru studiul său privind erupțiile solare și titlul de Erou al Muncii Socialiste în 1973, cea mai mare distincție civilă sovietică.
- Ordinul Lenin (1973, 1983)
- Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (1961, 1963)
Note
Bibliografie
- Obituary -- „Andrei B. Severny, 73, Top Soviet Astronomer.” New York Times, 21 aprilie 1987. [1]
- Keith Davies - Evidence for a Young Sun
- Severny, A.B., Kotov, V.A., and Tsap, T.T., 1976. „Observations of solar pulsations”, Nature, vol. 259, p. 89.
