Áron József

Áron József
Date personale
Născut	16 martie 1871 Firiteaz, România
Decedat	20 noiembrie 1937 (66 de ani) Timișoara, România
Copii	Attila József József Jolán[*][[József Jolán (jurnalistă maghiară)|​]] József Etelka[*][[József Etelka |​]]
Modifică date / text

Áron József, cunoscut și ca Josifu Aron sau Iosif Aron, (n. 16 martie 1871, Firiteaz, Șagu, Arad, România – d. 20 noiembrie 1937, Timișoara, România) a fost un săpunar și tatăl lui Attila József, Jolán József și Etelka József.

S-a născut la 16 martie 1871 în Banat, la Firiteaz, ca fiu al lui József Rista, un păcurar ardelean și al lui Panka Birisin, fiind de religie ortodoxă. În tinerețe a pornit în călătorie: a fost în Transilvania, România, Serbia și a învățat limbile germană, sârbă și slovacă. A mers pe jos până la Pesta; la început a lucrat ca săpunar, apoi a fost recrutat în armată. În acea perioadă (în jurul anului 1891) a cunoscut-o pe Borbála Pőcze, cu care s-a căsătorit la Budapesta, în sectorul IX, pe 23 decembrie 1900, după ce a fost lăsat la vatră.^[1] Până atunci au avut trei copii: Nándor, care a murit în copilărie, apoi Margit (1897–1899) și Jolán (1899–1950). După căsătorie au mai avut trei copii: Kálmán, (1901–1903), Etelka (1903–2004) și, în 1905, Attila.^[2] Potrivit amintirilor lui Jolán József, tatăl său își dorea un băiat, iar la nașterea acesteia și a vrut să o sugrume de furie, iar când s-a născut Etelka, nici nu a vrut să o vadă timp de câteva săptămâni. Înainte de nașterea lui Attila, i s-a arătat în vis un bătrân cu părul cărunt, care i-a spus că i se va naște un fiu și ar trebui să-l numească Attila. După nașterea fiului, el a asigurat familiei tot ce putea: a sculptat un pat pentru nou-născut și a făcut diverse obiecte de uz casnic. Jolán și-a amintit această perioadă după cum urmează:

Și-a părăsit familia la 1 iulie 1908,^[3] iar aceasta credea că a plecat să-și încerce norocul în Statele Unite ale Americii. Totuși, nu s-a mai întors și, după un timp, au ajuns să creadă că a murit. De fapt, a plecat mai întâi la Esztergom, apoi în România, la Craiova, unde a devenit angajat al fabricii de săpun „Apostol”. Explicația lui Jolán poate oferi un răspuns pentru fapta sa, potrivit căreia tatăl lor a fost mereu un vagabond:

Nu după mult timp, nenea Jefta a vizitat familia, de la care au aflat despre Áron că locuiește în Craiova. Jolán i-a scris o scrisoare, la care a primit un răspuns:

În jurul anului 1910, Áron József s-a mai întâlnit o dată cu unul dintre membrii familiei sale, Jolán:

Cu toate acestea, copiii nu și-au mai întâlnit niciodată tatăl. Câțiva ani mai târziu lucra în Novi Sad, în 1914 fiind bucătar-șef la o fabrică locală de săpun, și a fost scutit de obligațiile militare. În 1920, Áron József și-a căutat familia în Budapesta, însă fără succes, astfel că în 1922 a depus o cerere pentru oficializarea divorțului. În același an, la fabrică, a întâlnit-o pe Julianna Kiss, care lucra și ea acolo. Julianna i-a povestit că ea a fost în America cu primul ei soț. Câțiva ani mai târziu, s-a întors cu Julianna la Craiova, unde s-au căsătorit pe 11 septembrie 1924. Pe 1 august s-a născut fiul lor, József Mircea („Mișu”), fratele vitreg a lui József Attila, care la scurt timp a devenit invalid, fiind paralizat și neputând vorbi. Din cauza Marii Crize Economice, au avut dificultăți financiare și au continuat să se mute; întâi la Dej, apoi la Cluj, iar în 1931 la Timișoara. A fost angajat la fabrica Temmer din Timișoara până la moartea sa, la vârsta de 66 de ani, pe 20 noiembrie 1937. Este interesant de remarcat că fiul său s-a sinucis și el în același an, doar câteva zile mai târziu, pe 3 decembrie. Attila József a aflat doar în anul morții sale de la sora sa că tatăl său nu a plecat în America, ci a trăit în România. Deși nu și-a vizitat niciodată familia, vecinii săi își aminteau că menționa adesea familia sa care a rămas în capitala Ungariei și regreta că și-a lăsat soția cu cei trei copii în sărăcie.

În decembrie 1937, scriitorul József Méliusz a primit o scrisoare de la niște cunoscuți din Budapesta, în care sugerau că Jószef Aron ar putea fi găsit la Timișoara, în Colonia Nouă. După cercetări îndelungate, a aflat că un anume Iosif Aron a trăit și a murit într-o cocioabă pe o parcelă în raza municipiului, între Colonia de lângă Turbine și Colonia Kuncz, posibil identic cu Áron József. Informațiile lui Méliusz József au fost publicate în ziarul Brassói Lapok (în traducere: Gazeta de Brașov).^[4]

Cum a continuat viața lui József Áron după ce a plecat în 1908 a ieșit la iveală abia la sfârșitul anilor 1950, când scriitorii maghiari Miklós Szabolcsi și László Lörinczi au cercetat timp de câteva zile la Timișoara pentru a clarifica dispariția lui József și au putut stabili că acesta a lucrat la curățătoria de mațe a antreprenorului Tremmer. Mai tarziu, Grigore Popiți a continuat cercetările și a identificat și alte urme ale lui Áron, găsindu-l pe Mircea, fratele vitreg al lui Attila József, care semăna fizic foarte mult cu acesta, și care a primit o pensie lunară din partea Uniunii Scriitorilor ca rudă a marelui poet.^[5]

Anna Mérei a regizat, printre altele, un film numit A hetedik szoba (în traducere: A șaptea cameră) despre viața lui Áron József.^[6]

• Dénes György: Írók-történetek: Hová lett József Attila apja? A Hét, XXVII. évf. 19. sz. (1982. május 8.) 15. o.
• „A József Attila-rejtély (helyszíni p., második kör)”. Terasz.hu. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 21 iunie 2015. 
• Berényi Mária: József Attila apjához, görögkeleti vallásához és a román irodalomhoz való viszonya. Barátság, XII. évf. 4. sz. (2005)